II. Schimbul de Destine
Victor a înțeles în acea clipă că Daria nu era o „minune în zdrențe” pe care el o salvase. Ea era salvatoarea trimisă de divinitate pentru familia lui distrusă. A doua zi, Victor nu i-a dat bani pentru borcanele sparte. I-a cumpărat haine noi, a trimis o mașină să o aducă pe bunica Dariei din coliba lor dărăpănată și a transformat camera de oaspeți într-un cămin pentru ele.
Daria a început să meargă la școală împreună cu Clara. Cele două fetițe, una crescută în puf și alta în praf, au devenit inseparabile. Clara a învățat de la Daria cum să fie puternică, cum să prețuiască micile victorii și cum să nu se teamă de furtună. Daria, în schimb, a învățat că nu toți oamenii bogați sunt reci și că palmele ei pot face mai mult decât să vândă murături: pot mângâia suflete.
