Medicamentele
Anumite tratamente, în special antipsihoticele precum clozapina, sunt cunoscute pentru a provoca acest simptom. Conform studiilor clinice, între 30% și 80% dintre pacienții care iau clozapină experimentează salivare excesivă, în special noaptea, când înghițirea este încetinită.
Alte medicamente, cum ar fi pilocarpina (prescrisă pentru uscăciunea bucală sau glaucom), stimulează direct producția de salivă. Dacă acest tip de efect devine deranjant, există mai multe soluții: ajustarea dozei, schimbarea medicamentului sau asocierea cu un tratament anticolinergic (de exemplu, ipratropium spray).
În orice caz, este esențial să nu modifici singur tratamentul și să discuți cu medicul tău.
Boli neurologice
Afecțiuni precum boala Parkinson, scleroza multiplă, epilepsia sau sechelele unui AVC pot afecta coordonarea mușchilor din jurul gurii și pot încetini reflexul de înghițire. Cleveland Clinic subliniază că aceste afecțiuni sunt printre cele mai grave cauze ale hipersalivației, în special noaptea, când controlul muscular este și mai redus.
La pacienții cu boala Parkinson, de exemplu, prevalența hipersalivației este deosebit de ridicată, afectând până la 70-80% dintre persoanele pe parcursul evoluției bolii. În acest context, o evaluare neurologică este esențială: exercițiile de logopedie, tratamentele specifice sau abordările țintite pot ajuta la limitarea bavei și la îmbunătățirea calității vieții.
